Seamana, nu-i asa?

mircea basescu cornel palade Seamana, nu i asa?

Cred ca Palade ar fi un interpret ideal  pentru fratele presedintelui.

Sursa pozelor este “ce-am gasit pe Google”  fara sa  ”sap”  prea mult, dar cred ca de la Ciao.ro ar fi.

Posted under Uncategorized by admin on Wednesday 3 February 2010 at 1:21 pm

In rand cu lumea

Pentru a fi in rand cu lumea si cu toata presa din zilele astea, astazi m-am hotarat sa nu scriu nimic in legatura cu flacara violet!

Posted under Uncategorized by admin on Friday 22 January 2010 at 3:33 pm

E-tax de Hunedoara

Am gasit pe saitul primariei Hunedoara o rubrica intitulata “e-tax” si repede m-am bucurat ca voi putea plati de acasa impozitele pe apartament sau masina. Sap mai adanc si constat ca totusi trebuie sa mergi pana la primarie, sa faci o cerere urmand sa ti se dea un user si o parola pentru a putea intra in acea sectiune.

La ghiseu, tanti care incasa bani pe taxe nu prea stia nimic si ma trimite la ghiseul de informare unde dadeau cu sapa vreo trei persoane, care nici ele nu aveau habar, dar m-au indrumat spre ghiseele care incasau bani, adica acolo de unde venisem spre ei. Le spun ca de acolo m-au trimis la ei si ca nici doamnele casierite nu prea stiau cu ce se mananca taxele online. Atunci mergeti dvs. la biroul trei parca si o sa va lamureasca acolo. La biroul trei dau de un hol din care poti intra in alte doua birouri cu mai multi functionari. Le spun cu ce problema vin acolo si incep intrebarile intre ei: stii ceva despre plata online? Ala nu, ala nu, o doamna se pare ca stia cate ceva dar nu era sigura. Domnu’, imi zice ea, sectiunea aceea din saitul primariei este doar pentru vizualizare, nu si pentru plata. Nu-mi venea sa cred, pentru ca citisem acolo cate certificate de siguranta si securitate protejeaza accesul in acea sectiune. O rog sa intrebe totusi pe cineva “mai in tema”, sa fiu sigur ca m-am bucurat degeaba. Da femeia telefon la centrul de calcul si cei de acolo ii confirma ca nu se poate plati ci doar vizualiza.

Draga primarie, iti multumesc pentru facilitate! Mare jmecherie e sa vad cu cat sunt dator, daca nu pot sa platesc de acasa, de la serviciu, din Spania sau de te miri unde as fi.

Un sait facut degeaba, care sa justifice niste salarii, sa dea bine la imagine, sa fie si Hunedoara in randul lumii, sau poate sa bifeze o activitate avuta odata in vreun plan. Credeam ceva mai mult in orientarea occidentala a primarului Hada.

Posted under Uncategorized by admin on Wednesday 13 January 2010 at 11:54 am

Bonus/malus in stil romanesc la RCA

Aflam din presa cu surle si trambite despre noul mod de a stabili valoarea politei RCA, in functie de evenimentele de circulatie pe care le-a produs sau nu proprietarul autoturismului.
Am dat un ochi prin legea asigurarilor, sa nu ma fac de cacao in caz ca afirm ceva nepotrivit si am dedus de acolo ca daca persoana (conducatorul auto) care produce accidentul nu are acceptul proprietarului sa conduca masina respectiva va raspunde pentru prejudiciul creat. Asta inseamna ca daca are acceptul, raspunderea va fi a asiguratorului.
Intrebarea mea este urmatoarea: daca eu nu posed permis de conducere si sunt proprietar de masina, fiind obligat de lege sa fac asigurarea, care este istoricul accidentelor pe care le-am avut sau nu in trafic, pentru a mi se putea stabili valoarea politei de asigurare?
Sau, ca un bun roman ce sunt, imi cumpar masina pe numele mamei, care nu are permis, si fac accidente fara numar, iar asigurarea merge inainte cu reduceri substantiale, ca doar nu eu sunt proprietarul.
Oare sa fie o lege de tip romanesc, care lasa totdeauna portite de slalom, sau imi scapa mie ceva?

Posted under Uncategorized by admin on Tuesday 5 January 2010 at 12:01 am

Televiziunile şi limba română

Feriti copiii de televizor macar pana ajung la un nivel de stapanire a limbii romane suficient sa nu mai poata fi influentati de “stiristii” de la televizor!
Nu stiu care sunt criteriile de angajare a reporterilor de teren si nici nu-i invidiez, dar sa vorbesti in fata camerei la mii sau poate sute de mii de oameni inseamna oarece responsabilitate, atat pentru informatia pe care o dai cat si pentru modul in care te exprimi in limba romana.
Nu este stire in care sa nu apara repetata pana la enervare expresia si asta pentru ca, ei bine, folosirea î-lui la majoritatea cuvintelor terminate in litera “t” sau “s” cum ar fi sîntî, fostî, venitî, dusî, ca sa nu mai spun de îmb-ul basescian folosit pentru a-si crea o pauza la citirea de pe prompter sau fituica a urmatoarelor cuvinte.
Mai nou, am aflat de la Cristi Citre (sper sa nu ma insel asupra numelui) ca d-nul Anghel Iordanescu a fost recompensat de catre seful statului cu avansarea la gradul de general maior cu 2 stele. Asa-i daca nu se mai face armata. Pentru cunostinta celor care fac documentarea stirilor fara sa citeasca prea mult: generalul maior are o stea, generalul locotenent are doua stele, iar generalul colonel are 3 stele. Ierarhia continua dar nu m-am angajat inca documentarist la nicio televiziune si-i las sa mai si citeasca (sau daca nu stiu sa intrebe).
Si uite asa, vorba marinarului, sa lasam copiii sa citeasca pe Google cand s-a nascut Eminescu si sa vada (auda) la televizor cum se vorbeste corect romaneste!

Posted under Uncategorized by admin on Sunday 3 January 2010 at 1:58 pm

Kaufland, dragostea mea!

Ieri am fost printre ultimii disperati ai anului vechi care au profitat de bunavoinata celor de la Kaufland, de a avea deschisa pravalia.
Am zis sa mai cumpar cateva portocale, sa nu raman in pana “de revelion”.
In ultima luna a lui 2009, au avut o promotie prin care puteai achizitiona o galeata de plastic si cate portocale intra in ea la un pret unic de aprox. 17 lei. Afacere buna, se inghesuiau saracii oameni sa umple galeata cu varf, sa indese cat mai multe portocale. Surpriza era la casa, unde casierita misca banda cu socuri sa-ti cada portocalele din varful piramidei zicand ca ce pica din galeata ramane acolo.In ultimele zile, cei de la Kaufland, au redus pretul la 9,9 lei dar nu mai erau galeti! In schimb puteai sa cumperi aceleasi portocale la pretul de 2,88 lei lucru pe care casieritele nu-l stiau, astfel incat m-au tinut acolo 15 minute pana au aflat si ele ca se poate.
Ma intreb, ca unul care a lucrat cu gestiuni, cum vor face inventarul la sfarsitul perioadei, cum vor afla cat s-a vandut si cat s-a furat de catre personalul care misca banda in socuri cu un stoicism de invidiat.
Ajuns acasa, am vrut sa vad ce zice saitul lor si iata peste ce am dat, printe altele:

kauf resize resize1 Kaufland, dragostea mea!

Daca sunteti atenti, putem vedea oferta prin care ni se recomanda patura fleece cu continut de pempers, pepsi cu continut de ciuperci, portocale cu continut de smantana si sampon Wash&Go din pui refrigerat.
E drept ca la subsol, exista un text prin care suntem atentionati ca domnii nu-si asuma raspunderea pentru eventualele greseli de tipar.
Dragut, nu-i asa?
Si cu toate astea, Kaufland ramane deocamdata locul preferat de unde imi voi face cumparaturile, neavand concurenta in Hunedoara, insa le promit ca-i voi monitoriza foarte atent si in continuare.

Posted under Uncategorized by admin on Friday 1 January 2010 at 4:54 pm

Ganduri de sfarsit de an?

Denisa imi recomanda sa scriu (sa mai si scriu) cateva ganduri de sfarsit de an.
Nu pot sa nu ma conformez, desi nu-mi prea sta in obicei sa fac bilanturi de sfarsit de an, sa trag linie, sa ma laud sau dimpotriva.
Anul nou ar trebui sa inceapa la 1 martie, asa cum era odinioara, atunci cand natura reinvie, cand soarele incepe sa fie util prin caldura pe care ne-o transmite.
Imi place iarna cu multa zapada, la munte, pe partia de schi, pe strazile nedeszapezite ale oraselelor din Alpii austrieci, in satele romanesti unde se mai pastreaza traditii nealterate.
Dar cand scot capul pe geam si vad gropile din asfalt pline de apa, noroi si mizerie, blocuri cenusii si oameni grabiti sa-si faca ultimele cumparaturi, ca nu cumva sa ramana “cu masa goala” de revelion, refuz sa cred ca este iarna, ca suntem in ajunul noului an.
Alternativa de a te refugia in fata televizorului este la fel de lamentabila avand in vedere programele jalnice de sfarsit de an, unde toate teleziunile repeta enervant aceleasi stiri din ora in ora, dau reluari ale evenimentelor anului care se incheie (de parca nu ajunge chinul la care ne-au supus 365 de zile), prezinta interviuri cu cele mai tampe intrebari pe care le poti auzi.
Nici internetul parca nu e atat de viu in ultima zi a anului, normal, toti se pregatesc sa sparga sticle de sampanie, sa devoreze “shpe” feluri de mancare, pentru a avea de ce se plange a doua si a treia zi tinandu-se de cap si de stomac sau apeland la serviciul ambulantelor.
Pentru mine va fi o noapte normala (oricum nu ma culcam mai devreme de 2-3 noaptea), voi incerca sa nu fac abuz culinar si abia astept sa revina la normal viata de zi cu zi fara atatea sarbatori in care parca totul pare paralizat.
Si ca sa nu ies cu totul din tipic, le urez tuturor celor care trec pe aici, sa pateasca in anul care vine absolut tot ce-si doresc si cum isi doresc!

Posted under Uncategorized by admin on Thursday 31 December 2009 at 2:15 pm

Numai bolnav sa nu fii!

Acum ca s-au terminat alegerile, sa trecem pe teren sa vedem ce se mai intampla.
Trebuie sa merg periodic la un control medical la Policlinica si de fiecare data mi-e groaza de ce va urma.
Pentru a putea intra la doctor, trebuie sa treci prin niste faze. Prima e sa-ti scoti bon de ordine de la ghiseu, unde fiecare doctor are un numar limitat de pacienti pe care-i poate primi in ziua respectiva. Daca ai noroc sa te numeri printre fericitii posesori ai bonului respectiv iti rezolvi treaba intr-o singura zi, daca nu mai incerci odata a doua zi. Stiind ca ghiseul se deschide la ora sapte dimineata, pe la fara un sfert, hop si eu!
Inauntru, pe lungimea a doua holuri, in jur de 80-100 de oameni deja facusera coada si veneau in continuu, lumea discuta, tuseau unul mai aspru decat celalalt, primeau sms-uri pe telefoane, comentau alegerile si mai ales asteptau sa se deschida ghiseul.
Pe la sapte si zece, dupa ce si-au sorbit cafeluta, doamnele de la ghiseu incep sa imparta bonuri la doua maini.
Eu care ma situam in partea din spate a cozii nu puteam sa vad ce se intampla, dar dupa cateva minute am putut auzi: la doamna doctor Cutarescu nu mai sunt bonuri!
Norocul meu ca nu asteptam la Cutarescu, dar a inceput sa-mi fie teama ca sa strige si numele doctoritei mele inainte de a ajunge la mult ravnitul ghiseu.
Inca cinci minute si se striga: la oftalmologie nu mai stati ca nu este doctor astazi!
Am rasuflat din usurat, mai ales ca ma apropiam considerabil de ghiseu.
Cand mai aveam doi oameni in fata, doamna de la ghiseu se pregatea sa strige din ceva. Ma rugam la Dumnezeu sa strige: “s-a realizat bingo!”
Nu puteam avea eu norocul asta, inevitabilul se produce in urmatoarele secunde si se striga: nu mai sunt bonuri nici la doctorita Xulescu!
Raman la coada in speranta ca poate mai indeasa femeia un bon in plus. Cand ajung, ii explic ca vin din alta localitate si nu pot ajunge mai repede, chiar daca ar fi sa repet figura asta si maine. Ea nimic, astea-s bonurile, asta-i regulamentul, nu aveti decat sa va conformati.
Bine doamna, mai vin si maine, insa dati-mi un bon pentru maine sa scap de emotiile care ar putea deveni perpetue. Nu putem da bon de pe o zi pe alta, imi zice doamna ghiseista!
In fine, renunt sa mai discut din respect pentru cei care erau in urma mea si aveau aceleasi emotii, insa pentru alti medici.
Plec si revin a doua zi, de data asta la ora sase, sa fiu sigur. Surpiza este ca aproximativ acelasi numar de oameni se aflau la coada si bineinteles ca voi fi nevoit sa trec prin aceleasi emotii.
Nu s-a strigat bingo, si am reusit sa iau bon, dar programul doctoritei era impartit in doua parti de dimineata si cateva ore de dupa masa. Ati ghicit, m-am calificat doar pentru intrevederea de dupa masa.
Si totusi e bine! La Hunedoara policlinica are alt obicei, trebuie sa mergi la 1 ale lunii ca sa te programeze pentru luna urmatoare. Daca ai pierdut startul mai stai o luna!
In schimb poti merge la cabinetul particular al aceluiasi doctor si esti tratat regeste, fara coada, fara bonuri de ordine, dar pe ceva banuti.
Iata de ce stau batranii si pensionarii bolnavi la acele cozi care zicem noi ca ii reprezinta.
Se va schibmba vreodata chestia asta in tarisoara noastra?
Nu cred sa mai apuc!

Posted under Uncategorized by admin on Tuesday 8 December 2009 at 10:07 am

Concurs Design my laptop!

BoGy, nepotul meu virtual,  s-a înscris la concursul de pe designmylaptop.ro , iar eu v-aş ruga să vă faceţi un cont, să-l votaţi şi să-l comentaţi pentru a primi puncte în plus. Vă mulţumesc !

Aici puteti să vă faceţi cont , iar aici puteţi să-l votaţi pe Bogdan.

Posted under Uncategorized by admin on Friday 4 December 2009 at 11:45 pm

Revenire

Vreau sa revin la postul scris ieri, pentru ca mi se pare ca am gresit putin in privinta pustiului, care ulterior am aflat ca are identitate, se numeste Bogdan, este un copil dragut si nu este handicapat cum poate s-ar fi putut intelege din ce am scris in postul anterior.

Imi sunt atat de dragi copiii incat nu as putea  lasa  sa se inteleaga altceva.

Acum, dupa ce s-a dat filmuletul acela pe toate partile si a mai aparut si matusa lui Bogdan la tv. cred ca-mi reconsider putin parerea despre acest copil.

In ce preiveste faptul ca este sau nu un trucaj,  raman circumspect si prefer sa stau deoparte, pentru ca nu as vrea sa dau cu parul in bietul marinar si apoi sa aflu ca a fost furat de concurenta.

Sincer, nu pot sa fiu de nici o parte (dpv politic) si vreau ce-i mai bine pentru tara mea, iar daca marinarul e cea mai buna alegere si mai ales daca ma convinge pana pe 6 decembrie, nu am nici o problema sa-l votez.

Oricum mai astept!

Posted under Uncategorized by admin on Friday 27 November 2009 at 6:41 pm

Next Page »