In virtutea faptului ca “pe blogul meu, scriu ce vreau”, imi permit sa-mi dau cu parerea despre unele chestii care se petrecura nu de mult printre oamenii nostri politici, chiar daca nu-s in ton cu toata lumea.

1. Eu nu-l condamn pe Adomnitei pentru ce a facut, ci pentru ce n-a facut.

De cand tin minte, profesorii au avut salarii de rahat. Daca le-au crescut cumva, le-au crescut odata cu cele ale femeilor de serviciu si ale ceferistilor. Nimeni nu a indraznit pana la el sa zica: oamenii acestia care ne dau din stiinta lor, din rabdarea lor, din viata lor, merita sa fie pe alta treapta de salarizare. Sincer, daca cineva m-ar intreba daca sunt de acord ca profesorilor sa li se mareasca salariile doar pentru a-i departaja odata pentru totdeauna de alte clase de salarizare, as fi spus DA. Insa romanul, ca romanul, cum au auzit de marirea salariilor unei categorii, hop si noua! Dar cine sa faca ordine?  Cine sa explice lumii ca oamenii aceia meritau de mai mult timp acest lucru? Adomnitei a platit pentru acest curaj, dar a ramas la inima multora, va asigur.

2. Cand trebuie laudat Basescu, subscriu si eu, chiar daca de multe ori nu sunt de acord cu el.

Acest om, care este totusi presedintele nostru, a indraznit sa trimita inapoi la Parlament, o lege a retrocedarii imobilelor sub forma de plata in bani a valorii actualizate, pentru revizuire. Parlamentul, ce-a zis: lasa Baselule, nu ne da noua lectii ca stim noi ce avem de facut. Si au revizuit legea prin punctele esentiale dar au lasat-o tot asa, iar acuma presedintele trebuie sa o aprobe chiar daca nu este de acord cu ea. Mi se pare o prostie. Daca trebuie s-o aprobe, de ce i-au mai trimis-o? Astea-s legile de rahatel ale scumpei noastre patrii.

Problema este ca nu stie, conform acestei legi, cine le va da banii fostilor proprietari, atata timp cat cei  care locuiesc in imobilul cu pricina, l-au cumparat de la statul socialist. Daca statul trebuie sa le plateasca sau sa le dea actiuni la renumitul fond “Proprietatea” mie nu mi se pare prea corect, deoarece si eu sunt statul, chiar daca in proportie de 0,00001%, sau ma rog, noi suntem statul si atunci de ce trebuie sa platim noi acuma pentru magariile pe care le-au facut comunistii acum 1000 de ani?

De aceea consider ca Basescu a avut dreptate si iata ca acuma, nu poate decat sa promulge legea!

Asta va insemna din nou ani de procese, ani in care cei care vor casele inapoi ar putea sa moara, pentru ca sigur ei nu sunt niste tineri de 30 de ani. Si bineinteles va insemna “tot respectul U.E.” pentru minunata noastra justitie.