oviblog » autostrazi

Azi vreau sa fiu rau

admin — Mon, 11 May 2009 19:26:13 +0000

Asa este, vreau sa fiu rau, desi nu ma caracterizeaza, cu un tembel despre care multa lume crede si-l crede un mare sfant. Ati ghicit, e vorba de primul cioban al antenelor, acest tip care se uita in oglinda mai des ca toate curvele de pe centura, care pe vremuri putea sa-si imparta picioarele la doua scaune vrand sa demonstreze ca nu-l dor cele 2 oua(cred).
Acum, si-a gasit o noua vocatie, scrie pe blog, cuvant, pe care-l uraste mai mult ca pe mama lui.
Ca n-are mama si tata e usor de dedus, ca e prost si mai si, dar ca e asa disperat dupa audienta si rating, asta se vede de la o posta.
Ganditi-va ce s-ar face gibonelu’ daca nu ar mai avea audienta! Asa cum singur spune, ar trece pe partea cealalta a drumului, acolo unde arunca domnia sa cu cate un covrig spre cei care nu au televizor.
Teleprivitorii lui sunt 90% niste cocalari fara boase, care-l si vad presedinte, care se excita la ridicarile de brate ale sale in semn de: “vai ce le-as face eu alora!”. Pai da fraiere, si noi am vrea sa facem dreptate, nici noua nu ne convine modul criminal in care ne conduc cei de la putere, vedem si noi ca suntem furati, avem si noi apa calda la robinet, dar cocalarii tai, n-au vreme sa citeasca,sau poate nu stiu carte, si atunci deschid tembelizorul si asculta fraierul preferat sa le dea mu..-n gura ce tra sa stie ei pe ziua in curs. Am tot auzit chestii de genul ca: lasa-l ca are curaj, ca le spune pe fata, etc., etc. De fapt el nu are alt dumnezeu decat sporirea fraierilor care se uita la ce latra acolo indiferent daca azi e pe placul meu si maine nu.
Am zis ca nu ma mai ocup de micimani, dar atat de mult il mananca curu pe acest imbecil, incat nu-mi da pace si liniste. Normal ca am motive sa-l fac de caca, si-l voi face sistematic, pentru ca un caracter mizerabil ca al acestui cimpanzeu nu poate fi ignorat, desi cred ca-si doreste acest lucru mai mult decat sa-i faca vreo bucurie cu limba topmodelei de fost 100 de kilograme.
Imi cer scuze celor care dadeau pe aici cu cititul si ii rog sa treaca peste, stiu ca nu se face, dar unui tembel care-si sterge comentariile de pe blog, trebuie sa-i dai undeva raspuns.
Pacat de voinicia lui aia shotokana, pe care o falfaie la tv de cate ori nu-i da motanu’ aer conditionat. As vrea sa-l vad ce vivaciate are puiutzu’ de crevedia!

Merităm noi, românii, autostrăzi?

admin — Sat, 21 Mar 2009 05:02:30 +0000

Abia m-am intors de la Romexpo, unde l-am ajutat si sustinut pe amicul Lucian Stanciu la Targul de turism care a avut loc la Bucuresti.
Despre targ o sa scriu intr-un post in curand, insa nu pot sa trec la odihna, dupa mai bine de 24 de ore de nesomn, sofat si mult stres fara sa ma refer macar “otzara” (un pic, pentru cine nu stie termenul), la felul in care se circula pe autostrada Bucuresti-Pitesti.
La venirea in Bucuresti, am parcurs asa zisa autostrada, pe timp de zi, mai precis, in timpul amiezei.
Ce am putut constata, este ca traficul era destul de mare, iar participantii la acest trafic, nu mai sunt cele 4 tipuri de dacia cu si fara imbunatatiri care faceau raliuri in anii 70-80, in jurul vitezei de 120-125km/ora. Acuma frate, masini benga, de “j”-de de cai putere, beemveuri, mertzane, japoneze, care mai de care, se dau pe autostrada, pe aceeasi sosea cu 4 benzi, dar ceva mai hodorogita, carpita si reparata, cu viteze de care iti este frica sa privesti macar.
Stiind ca am voie cu 130km/ora, rulam pe banda a doua, depasind un sir de camioane mari, tiruri, care au viteza inregistrata de o diagrama si nu pot merge mai tare de 90, dar din spate veneau altii care nu intelegeam unde se grabesc, dar imi dadeau flash-uri, adica faza lunga, claxoane si unii si semne manuale din care trageam concluzia ca au o urgenta la vreun spital, in sensul ca, din te miri ce intamplare, au ramas doar cu un deget. Si le-am tot facut loc, crezand ca au o urgenta, dar toti aveau aceeasi urgenta? La un moment dat, m-am simtit putin “prostanac”, deoarece masina pe care o conduceam, era una de teren, 4×4, ceva de 145 de cai putere, care usor se poate duriga cu 230km/ora, insa greseala statea la numerele de inmatriculare care erau austriece.
De ce prostanac? Pentru ca luam flash-uri de la un mic gigant, adica un matiz, care vroia el sa treaca inainte, desi fabrica lui nu-i da voie sa treaca de 130km/ora, dar el vroia sa stea in fata. Daca masina mea era inmatriculata in Austria, trebuia sa fiu si eu, ca sofer, un nemtzalau prostanac, care se da la o parte din partea Fulgerului Craiovean.
Tu ce faci intr-o situatie de genul acesta? Dai semnal dreapta si il lasi pe om sa treaca, poate are o urgenta! Asa am facut, a trecut matizul, a urmat un logan, apoi la fel face si un fiat panda, mai vine si un BMW, iar dupa un rulaj de cativa km , constat ca merg intre camioane cu 90km/ora, si ca nu prea pot intra pe banda de viteza.
Vreti sa fiu sincer? am intrat cu tupeu pe banda a 2-a, i-am dat vreo 170km/ora, iar daca aparea vreo “masina” in spate care dadea semne de graba, acceleram pana cand o vedeam mica in oglinda retrovizoare.
Distractia a durat putin, deoarece la vitezele astea, Bucurestiul a aparut imediat si a trebuit sa pun frana, sa nu intru cu masina direct in Cotroceni, nefiind asteptat chiar acolo.
Uite asa, daca n-ai noroc, intrii intr-un joc “original romanesc” de unde te poti alege cu amenda sau mai grav, cu urmarile unui accident cat se poate de grav, ceva de genul care se vede zilnic la TV.
Poti sa tragi o concluzie? Poti, normal ca poti, dar stai sa vezi!
Dupa ce ma tarai cu viteza de melc prin Caca-pitala Romaniei, cu masina, la viteza ametitoare de melc turbat, dupa ce dau ca fraierul o gramada de bani pe “statul intr-o parcare”, dupa ce trebuie sa incalec o bordura bolovanoasa ca sa pot opri in fata unei crasme unde puteam bea o cafea cu niste prieteni, dupa toate acestea, trebuie sa ma intorc pe frumoasa autostrada, daca vreau sa-mi mai vad Ardealul drag.
Bucuresti, sa nu te mai vad! Poate asa , la televizor! Sa te iubeasca cine te suporta!
Normal, revin pe autostrada, de data asta, pe intuneric.
Sigur, nu erau aceiasi participanti la trafic, dar aveau aceleasi apucaturi pe care le-am descris mai sus, cu deosebirea ca acum erau pe timp de noapte, iar nervii mei de ardelelean erau mai slabiti, eram mai obosit si mai irascibil.
Faza lunga din spate, la fel din fata, toata lumea grabita sa ajunga undeva, tot romanul grabit, grabit, grabit, nu stiu de ce, nu stiu pentru ce, nu stiu inspre ce!
Cu siguranta, o parte din cei pe care i-am intalnit au avut accidente, unele le-am vazut, altele nu.
De ce avem nevoie de accidente, de ce nu ne putem respecta in trafic, de ce vrem sa fim originali doar in situatii care nu ne onoreaza, de ce vrem mai mult decat seamanul nostru, chiar daca diferenta aceea este infima?
De ce ne dorim autostrazi daca nu le meritam?

Felix, again

admin — Sun, 08 Mar 2009 22:20:02 +0000

Am o oarecare vechime de vizitator a Bailor Felix si prefer sa fiu pe acolo in sezoane cat mai reci posibile, desi nici vara nu ma poate convinge sa nu vizitez acest loc deosebit.
Este o binefacere a naturii, un miracol pentru oasele mele de fiecare data cand intru in acea apa calda, obtinuta fara incalzire de la gaze, de la carbuni, sau lemne, ci din inima paamantului, gratis si fara bani.
Ce s-ar bucura bucurestenii sa aiba si ei asa ceva, cum zice d-na Udrea ca ar fi!
Ce e si mai frumos acolo, este atmosfera tipic ardeleneasca, de liniste, pace, si respect.
Sper sa nu ajunga mitici ca badea pe acolo, sa gaseasca ei si partea violenta a lucrurilor, ca daca stai sa sapi, imposibil sa nu vezi ceva instigator.
Probabil ca vreun client bădist sa-si fi facut o vila si acolo, chiar daca nu deranjeaza pe nimeni, dar daca a cumparat pamantul fraudulos, si a pus caramizi electorale, sigur acoperisul va fi anti-felixan, nu felix de la bai ci felix de la voiculeanu.
Singurul lucru care nu mi-a placut la aceasta excursie, a fost drumul de rahat, de mare rahat, care leaga Deva de Oradea. Vreau sa spun ca acum 20 de ani acest drum era chiar ok. Acum nu mai poti parcurge 1 km fara sa dai intr-o groapa, in conditiile in care te straduiesti sa le feresti. Deci n-ai incotro, dai in gropi obligatoriu, singura sansa pe care o ai este sa o alegi pe cea mai mica.
Eu cred ca basmele despre autostrazi si drumuri bune sunt frumoase si suna bine, dar vom astepta mult si bine pana cand le vom avea.
Daca nu am avea la putere o perpetuare a clicilor de hoti cu diploma parlamentara, niste ciumegi care nu stiu cum sa te linga pe cacatoare pana le dai votul, dupa care iti arata cum se scuipa spre popor, niste imbecili care imediat dupa alegeri incep sa faca socoteli la televizor, prin care sa-ti explice ca tocmai telul tau pentru care i-ai votat nu poate fi deocamdata atins din motive financiare(nu-s bani frate), atunci n-am fi in romanica, n-am fi mai vecini cu turcii decat cu austriecii, n-am avea ce povesti la presa, si de ce sa nu avem noi presa mai tare ca toata Europa.
Ma opresc aici, ca iau foc si dintr-un post de blog fac 10 stiri de presa, cum nu de mult o invata o sudoripara pe o fatuca abia iesita din liceu, despre cum se face dintr-un zvon o jumatate de ziar de stiri, ceva de genul variati pe aceeasi tema!