Nu stiu daca o sa transform acest titlu intr-un serial, dar pentru inceput am sa va povestesc cum era sa mor pe un pod din apropierea Hunedoarei.
Stiu ca nu-i voie sa mergi cu bicla pe poduri dar atunci cand nu ai alternativa, te risti.
Asa am facut si tocmai ma depasea un tir care a trecut pe langa urechea mea cu bena basculantei cam la 10 cm. Norocul meu a fost ca mi-am mentinut echilibrul si am avut sange rece. Daca ma dezechilibram si cadeam, nu mai puteam scrie acum.
Tipul nici nu s-a sinchisit, dar la vreo doua sute de metri a oprit sa se racoreasca la un izvor.
L-am ajuns si i-am explicat ca tocmai era sa ma omoare, la care imi raspunde senin, ca nu aveam voie pe acolo cu bicicleta. L-am intrebat totusi, daca eu as avea un pistol, as avea voie sa-l impusc, asa fara motiv?
Ma rog, atata il duce mintea, dar ma intreb cei care fac drumuri si le intretin, cum fac totusi posibil ca eu si altii care merg pe biciclete sa putem respecta legea, devreme ce majoritatea podurilor arata asa:

pe unde sa urci frate pe aceste poduri?

Daca vrei sa faci un recensamant al cocalarilor, pitipoancelor, cefelor late, samd. dintr-un oras, atunci declari un sfarsit de saptamana “zilele berii” si vei avea rezultatul.
Am trecut azi prin zona in care primaria Hunedoarei a pus la dispozitie spatiul necesar desfasurarii acestor manifestari si am ramas cu un gust amar in suflet si in gura.
Aceiasi ambulanti pe care-i vezi in toate orasele cu marfa de tot rahatul, tarabe cu mici producatoare de fum gros si ici colo si cate un vanzator de bere.
Pai nea primare, zilele berii nu inseamna baloane, vata de zahar, colaci unguresti, tuburi fluorescente made in china, tobogane gonflabile, si te mai miri ce tarabe!
Oare asa era si-n America?
Eu stiu ca traditia acestor chicioase manifestari nu dateaza de cand s-a schimbat primarul, ci cu mult timp inainte, dar ma asteptam sa vad si eu ceva nou. Ma asteptam si ma astept degeaba.
Astept de mult sa vad macar un petec de asfalt, dar trece vara si voi ramane cu visul.
Apropo, dom’ primar: am fost in Timisoara si m-am dat cu bicicleta pe pista de biciclisti! Ce zici? E Timisoara si are alte fonduri sau pretentii?! Nu, Hunedoara este mai pregatita pentru aceste piste mai mult decat multe orase, nu datorita voua ci datorita comunistilor care au facut trotuare de cate 6-7 m latime si nu doua ci trei, mai ales pe bulevardul Traian. Voi ar trebui doar sa trageti niste vopsea, asa cum au facut timisorenii, sa scrieti ca acolo e pista pentru biciclete, si sa legiferati circulatia biciclistilor pe trotuar, fara ca acestia sa-i stanjeneasca pe pietoni si sa nu mai incurce masinile care circula pe cele doua benzi ramase libere din patru, deoarece pe doua din ele este “targ auto”.
Oare asta nu se vede de la Primarie sau nu conteaza?
In orice caz, circul de pe b-dul Corvin, pricinuit de marea sarbatoare a berii hunedorene, cred ca le va sta in gat locatarilor de acolo, galagia si fumul, nu mai povestesc.
In rest toate bune, ne vedem la urmatoarele alegeri cand se vor schimba rolurile: voi veti cere (voturi), iar noi nu va vom da.

Am o oarecare vechime de vizitator a Bailor Felix si prefer sa fiu pe acolo in sezoane cat mai reci posibile, desi nici vara nu ma poate convinge sa nu vizitez acest loc deosebit.
Este o binefacere a naturii, un miracol pentru oasele mele de fiecare data cand intru in acea apa calda, obtinuta fara incalzire de la gaze, de la carbuni, sau lemne, ci din inima paamantului, gratis si fara bani.
Ce s-ar bucura bucurestenii sa aiba si ei asa ceva, cum zice d-na Udrea ca ar fi!
Ce e si mai frumos acolo, este atmosfera tipic ardeleneasca, de liniste, pace, si respect.
Sper sa nu ajunga mitici ca badea pe acolo, sa gaseasca ei si partea violenta a lucrurilor, ca daca stai sa sapi, imposibil sa nu vezi ceva instigator.
Probabil ca vreun client bădist sa-si fi facut o vila si acolo, chiar daca nu deranjeaza pe nimeni, dar daca a cumparat pamantul fraudulos, si a pus caramizi electorale, sigur acoperisul va fi anti-felixan, nu felix de la bai ci felix de la voiculeanu.
Singurul lucru care nu mi-a placut la aceasta excursie, a fost drumul de rahat, de mare rahat, care leaga Deva de Oradea. Vreau sa spun ca acum 20 de ani acest drum era chiar ok. Acum nu mai poti parcurge 1 km fara sa dai intr-o groapa, in conditiile in care te straduiesti sa le feresti. Deci n-ai incotro, dai in gropi obligatoriu, singura sansa pe care o ai este sa o alegi pe cea mai mica.
Eu cred ca basmele despre autostrazi si drumuri bune sunt frumoase si suna bine, dar vom astepta mult si bine pana cand le vom avea.
Daca nu am avea la putere o perpetuare a clicilor de hoti cu diploma parlamentara, niste ciumegi care nu stiu cum sa te linga pe cacatoare pana le dai votul, dupa care iti arata cum se scuipa spre popor, niste imbecili care imediat dupa alegeri incep sa faca socoteli la televizor, prin care sa-ti explice ca tocmai telul tau pentru care i-ai votat nu poate fi deocamdata atins din motive financiare(nu-s bani frate), atunci n-am fi in romanica, n-am fi mai vecini cu turcii decat cu austriecii, n-am avea ce povesti la presa, si de ce sa nu avem noi presa mai tare ca toata Europa.
Ma opresc aici, ca iau foc si dintr-un post de blog fac 10 stiri de presa, cum nu de mult o invata o sudoripara pe o fatuca abia iesita din liceu, despre cum se face dintr-un zvon o jumatate de ziar de stiri, ceva de genul variati pe aceeasi tema!

Ce ne-am face fără vajnica noastră poliţie de care am mai scris, dar nu mă opresc pâna nu va fi cazul. Adică, ce vreau eu sa zic este ca Poliţia româna continuă să recruteze cadre din toate mediile numai din şcolile lor nu.
Se stie ca este Scoala de subofiteri la Campina, se stie ca este Academia de politie (a nu se confunda cu filmul cu acelasi nume) dar tendinta probabil este sa ajungem la un numar de politisti egal cu cel de cetateni, pentru ca avem cazuri… de rezolvat. Si atunci, ne umplem de cadre pline de profesionalism, cu putina burta sa dea bine la infractor, si cu o gandire sclipitoare:

Asta ca tot nu ne putem hotărî cine e de vină în cazul accidentării lui Gheorghe Zamfir, pe care-l admir şi-i doresc însănătoşire grabnică!
Numai că, un şofer, care se pare că nu prea are nici o vină, a avut neşansa să fie el cel care a trecut pe acolo când maestrul a sărit să-şi prindă căţeluşul şi poc accidentul!
Nimic ieşit din comun, se mai întîmplă şi la case mai mari. Problema e ca bietul om(zic asta pentru că puteam fi oricare în locul lui), a stat acolo până i s-a albit părul, după care, lăsând-şi numărul de telefon unui vecin al maestrului şi martor al accidentului, a plecat.
Foarte grav! Părăsirea locului accidentului! Dar legea nu spune şi ce barem are poliţia să ajungă la un eveniment semnalat prin 112? Că dacă e vorba de ambulanţă, toată lumea ştie că 10 minute e foarte mult.
E mai mult decât clar că omul o să şi-o tragă de la dragele noastre autorităţi, deoarece dacă a văzut că poliţia are de pus murături şi nu mai vine, cică trebuia el să meargă acolo(ca şi când deplasarea lui la poliţie nu însemna părăsirea locului accidentului), chiar dacă practic omul n-are nicio vină!
Asta îmi aduce aminte de imbecilitatea unei cunoştinţe, care stătea acasa la meci cu o bere în faţă, când vine un vecin şi-i zice că i-a lovit unul maşina în parcare când a dat să iasă de acolo.Chestie foarte simplă:au dat telefon la poliţie şi ăia au întrebat dacă sunt victime şi dacă nu, să vină cu maşinile la poliţie. Omul s-a dus ca fraierul cu maşina, ăia i-au pus fiola şi i-au luat permisul!
Drăguţ, nu-i aşa?

Asta am vazut la stiri in legatura cu stupidul accident de la Tancabesti.
Asa ceva nu se poate intimpla pe un drum european cu pretentii. Am auzit pareri ca n-ar fi avut ce cauta acel camion acolo etc. Dar nu se poate sa faci un drum traversat de o pasarela fara sa-i asiguri nici o protectie celui care poate o si foloseste. Toata lumea s-a linistit cand au auzit ca asa era proiectata pasarela fara suruburi si fara suduri si ca era normal sa se darame daca intra o basculanta in ea. Uimire… cel mai necajit drum din judetul Hunedoara, inaintea unei treceri pe sub o cale ferata, are cu 100-200 m inainte un pod artificial din beton de aceleasi dimensiuni cu ale pasajului care urmeaza, tocmai pentru a avertiza (chiar prin lovirea lui) un vehicul care incearca sa treaca fara sa tina seama de avertizarile de gabarit care sunt indicate de semnele de circulatie. Deci, te indrepti spre pasarela, dar intre timp daca ai bena de la basculanta ridicata si tu nu stii, dai cu ea de podul de protectie, se rupe bena, se rupe podul, te opresti si suni la politie, vin gaborii, iti dau amenda, platesti pagubele, te duci acasa, iti cauti alt serviciu, dar nu ai omorat pe nimeni si dormi linistit.
Cica urmarile au fost destul de grave, adica o soferita nevinovata a murit, iar alti doi oameni se afla in spital si nu se stie… Dar daca mai erau pe pasarela inca 10 oameni care treceau dintr-o parte in alta? Aia sigur nu mai aveau nicio sansa. Asa cum nu mai are sanse pasarela dupa reparare sa mai fie folosita de vreun localnic.
Dragi proiectanti de drumuri, daca suportati un sfat de la un sofer care a vazut multe, tineti cont de niste chestii elementare: nu lasati totul pe raspunderea conducatorilor auto (care pot fi beti, drogati, adormiti, in coma diabetica, in timpul unui infarct, inconstienti sau chiar in imposibilitatea de a citi avertismentele de pe drumuri, datorita modului in care se obtin permisele de circulatie in tara noastra) si atunci incercati sa preveniti producerea accidentelor prin masuri de genul celei pe care am aratat-o mai sus, chiar daca din banii dati pe un pod de avertizare nu ati reusit sa va mai trageti o camera la vila voastra, aveti multumirea ca ati salvat j’de vieti omenesti. Va asigur ca realizarea e mult mai importanta.