Toata lumea buna din media se da in vant dupa evenimentele care contin jafuri, crime spectaculoase, varsari de sange, taxe de protectie, violuri romano-italiene, pentru ca e o criza acerba si aici pentru rating, pentru trafic, pentru audienta. O bade, de la o antena, de cateva saptamani incoace, nu mai stie decat sa-si educe cocalarii ca e bine sa ai la tine tot felul de arme, ca in tara asta altfel nu se poate.
As dori, impotriva “trendului” jurnalistic actual, sa va prezint un ingeras de fata, de numai 11 ani, care munceste acerb de peste 5 ani intr-un domeniu in care se razbeste cu greu, unde daca parintii nu au bani si cunostinte, e imposibil sa mergi prea departe.
Si totusi ea a reusit si sunt sigur ca va reusi, pentru ca talentul ei inegalabil, vocea ei care trece prin tine cand o asculti, usurinta adaptarii la tonalitati, felul in care simte ritmul oricarei acompanieri orchestrale, face din acest ghemotoc de fetita, un mediu muzical de exceptie.
Este, impreuna cu parintii si bunicii ei din Orastie, o mai veche cunostinta si la fiecare intilnire imi da un fel de imbold, parca ma impinge inainte, spunindu-mi ca viata e mai mult decat atat si ca ea mai are multe cotloane nevizitate, ca merita sa fii martorul ei pana cand vrea Dumnezeu sa-ti inchida usa.
In concluzie, la fiecare intalnire cu aceasta mica comoara romaneasca, simt ca intineresc, simt ca nu suntem noi romanii ultima speranta a lui Dumnezeu, ca avem suflete nobile cu simt si talent, iar cei care nelegiuesc prin tari straine, nu sunt ai nostri, nu sunt ai lor, ci sunt ai Domnului, pe care il si rog sa-i judece ca atare.
Aveti aici un mic exemplu din activitatea ei:

Dupa care, niste poze, facute si publicate cu acordul parintilor si bunicilor acestui mic “mare talent”, care munceste la varsta ei cu solfegii, cu partituri, cu zeci si sute de ore de pian, adaugate activitatii scolare unde rezulatatele sunt excelente.
Aici sunt trofeele ei muncite si meritate, diplome si statuete pe care multe fâţe cu ţâţe mari si cururi rotunde le obtin doar printr-o trecere sumara prin patul deciozionistului de la ‘marele juriu” sau poate nici macar…
(more…

Nu stiu daca e si in muzica la fel ca in dragoste, dar prima dragoste nu se uita si pentru mine aceasta a fost PHOENIX.
Imi creste inima cand mai aud cate un tinerel ca ii place aceasta muzica.
Ce vremuri, cand totul era interzis, cand se uitau militienii la tine daca purtai blugi, cand un par mai lung de 10 cm insemna deja ofensa, daca te prindeau prin vreun bar si nu era ora potrivita te ridicau baietii cu ochi albastri si te duceau sa te legitimeze, te intrebau unde lucrezi sau inveti si ce cauti la ora aia acolo, si uite asa, cate si mai cate.
In acele vremuri, canta Phoenix, si dadeai oricat pentru un LP cu ei, ne adunam la cate un prieten care avea pik-up si ascultam cate un disc pana il stiam pe dinafara.
Cam astea erau si discotecile pe vremea aceea, o sala cu multe scaune, ne asezam frumos, iar de la un pupitru un tip (dj-ul de azi), inainte de a da drumul la discul respectiv, facea o prezentare a celui care canta(formatiei), istoric, discografie, gen, categorie. De multe ori spre uimirea noastra dj-ul era chiar cate un prof de-al nostru mai “trasnit”, de regula cel de engleza sau franceza, caci am avut si fenomene de genul acesta printre profi, si erau cei de care imi era cel mai drag. Saracii de ei, dupa ce le prindeam slabiciunea pentru muzica, ii santajam pana la extrem, in sensul ca multe ore pe care mai aveau sa le tina clasei noastre, erau clar insotite de muzica.
Mare parte din aceasta muzica apartinea formatiei Phoenix.
Nu ma pot abtine sa nu exemplific. Nu are ce sa nu va placa, indiferent de varsta:

negru voda aniversare 35
Asculta mai multe audio Muzica »

La cativa ani de la revolutie, mi-a atras atentia o voce pe care o ascultam cu multa placere. Era prin anii  ’94 cand aparuse La Bouche, insa vocea care ma fermeca era a solistei acestei formatii Melanie Thornton.

Ca si multi altii, sunt unul din cei care se multumesc cu placerea de a asculta o melodie, fara a retine de cele mai multe ori numele interpretului sau formatiei respective. Nici nu stiam atunci cum  o cheama, ziceam ca e La Bouche.

Dupa putini ani, in care am ascultat-o intens, in masina, acasa, la iarba verde sau pe partiile de schi, m-a cutrmurat stirea mortii ei intr-un accident aviatic. Era in  24 noiembrie 2001. Nu peste multe zile vor fi 7 ani de cand ea nu mai este, insa muzica interpretata de Melanie Thornton ramane pentru mine tanara si antrenanta, placuta si de o acuratete remarcabila.

Nu trebuie uitat insa faptula ca ea  a cantat impreuna cu Lane McCray, fara de care poate nu se ajungea la formula in care au debutat.

Putina lume stie ca formatia se numea initial  Groovin’ Affairs, insa datorita admiratiei lui Lane pentru calitatile vocale ale Melaniei, acesta a sugerat schimbarea in La Bouche (din franceza=gura)

In aprilie 2002, BMG Germania lanseaza un disc La Bouche feat. Melanie Thornton. cuprinzand hit-uri La Bouche, hit-uri ale Melaniei din cariera solo, videoclipul `Sweet Dreams` si 2 melodii nelansate ale formatiei La Bouche

Pacat ca s-a dus o voce atat de frumoasa si pacat ar fi sa uiatam atat de repede pe cei care ne-au incantat auzul in mod placut si relaxant.

LA BOUCHE- BE MY LOVER
Asculta mai multe audio Muzica »

Mi-a placut muzica tiganeasca de calitate. Unii au deviat-o in manele si majoritatea tiganilor de oras pe care-i intalnesti azi asculta manele la maxim. De ce oare, cand au un “folclor” atat de frumos?